AMARILLYS

Familie : Amaryllidaceae

Denumire stiintifica : Hippeastrum

Denumire populara : Crinul Rosu, Crin de Iarna sau Steaua Cavalerului

Origine : din America de Sud.

Aceasta planta bulboasa, perena, necesita ingrijiri cu totul speciale pentru a ne bucura cu minunatele ei flori. Tulpina florala fistuloasa poarta flori mari, dispuse in umbela, asemanatoare cu cele de crin. Pot exista flori in nuante de la alb pana la oranj, rosii si chiar verzi. Este cultivata atat pentru calitatea ei ca planta de ghiveci, cat si pentru folosirea in aranjamente florale. Bulbul plantei are un aspect globulos, format din tunici suprapuse, din care tunicile exterioare sunt uscate, avand aspectul unor foite de ceapa. Frunzele sunt liniare, carnoase, ca niste curele, de culoare verde inchis.

Hippeastrumul are un ciclu vegetativ special, in sensul ca, pentru a se produce inflorirea, trebuie sa parcurga o perioada de repaus total de 2-3 luni, in general la sfarsitul toamnei si peste iarna. Ce inseamna aceasta perioada de repaus? Pentru a putea explica acest lucru, cred ca ar fi util ca mai intai sa descriu putin ciclul vegetativ al Hippeastrumului.

De obicei, planta se achizitioneaza sub forma de bulb, care la momentul cumpararii are dimensiuni florifere. Cautati bulbi de dimensiuni cat mai mari, pentru a obtine flori numeroase si viguroase! Daca bulbul este deja plantat, nu trebuie decat sa-i acordati ingrijirea clasica, cu precizarea ca, pana la aparitia tijei florale, nu trebuie udat in exces, fiindca udarea in exces produce aparitia prematura a frunzelor in detrimentul florilor.

Odata cu aparitia tijei florale se poate uda zilnic si fertiliza cu ingrasaminte speciale pentru plante bulboase. Pe parcursul lunii consecutive aparitiei tijei florale (sau, cu putin noroc, a tijelor florale) Hippeastrumul nu va va oferi o priveliste prea decorativa, din cauza absentei frunzelor. Dar la deschiderea cupelor, ce imagine grandioasa!

Florile pot dura pe planta pana la 2 saptamani, cu conditia ca temperatura din incapere sa nu depaseasca 20 de grade Celsius. Dupa vestejirea cupelor, tija se taie cu un cutter lasand la baza ei o portiune de aproximativ 3 cm.

Plantei i se va pastra o expunere insorita si va intra in ciclul normal de vegetatie, care continua, dupa disparitia florilor, cu aparitia frunzelor. Pana la sfarsitul lunii octombrie, planta se va uda si fertiliza normal, intrucat in aceasta perioada bulbul creste in dimensiuni si isi reface rezervele pentru urmatoarea inflorire.

La sfarsitul toamnei bulbului i se va induce starea de repaus despre care vorbeam mai devreme. Acest proces se va produce prin rarirea udarilor, suspendarea fertilizarilor si trecerea plantei la o temperatura mai scazuta (ideal ar fi un balcon inchis). Odata executate aceste operatiuni, planta va intra intr-un proces de ofilire care nu trebuie sa va sperie, ci dimpotriva. Ofilirea si caderea frunzelor este semnul ca veti obtine o inflorire spectaculoasa in primavara urmatoare.

Substratul trebuie sa fie amestec de mranita , pamant de frunze, pamant de gradina si nisip.

Se poate schimba pamantul astfel: se scoate bulbul din ghiveci, se indeparteaza radacinile moi sau putrede, se replanteaza intr-un ghiveci nu prea mare (cu doar 3–5 cm mai mare in diametru decat bulbul).

Se inmulteste prin separarea bulbilor si chiar divizarea celor mari, la perioade de 3-4 ani odata cu transplantarea.
Conditiile principale pentru o buna inflorire a plantelor de Amaryllis sunt
- lasarea in repaus a plantelor in perioada de vara-toamna
- plantarea bulbilor in ghivece nu prea mari, cu un drenaj bun, udarea lor moderata in timpul cresterii si pastrarea in timpul iernii in incaperi uscate.
- se uda foarte putin la inceput, pentru scoaterea din repaus, si se mentin ghivecele in intuneric, la o temperatura de 10-12 grade Celsius pana in momentul in care tulpina atinge 10-12 cm lungime. Incepand din acest moment, plantele pot fi scoase la lumina, si se uda progresiv, pe masura ce se dezvolta.
- dupa inflorire, tijele florilor se taie, lasand frunzele sa se dezvolte, si se continua udatul cu regularitate, adaugand si ingrasaminte minerale lichide, de doua ori pe luna, pana in momentul in care frunzele au inceput sa se ingalbeneasca.
- diminuarea propriu-zisa a udatului si apoi suprimarea completa.
- conservarea bulbilor uscati in pamantul lor din ghivece, pana la repunerea in vegetatie.