MUSA - BANAN-

Denumire stiintifica : Musa sapientum

Denumire populara : banan

Familie: Musaceae
Origine: Sud-estul Asiei
Inaltime: 0,9 - 7,6 m

Descriere:
Bananul este un arbore peren care creste rapid, sau anual, in climatele nordice. Bananii suntcultivati cu succes ca plante de apartament, conditii in care se dezvolta atat cat pe permite spatiul.

Cultivare si ingrijire:



Majoritatea bananilor se dezvolta cel mai bine in locuri in care sa beneficieze din plin de razele soarelui, dar tolereaza si locurile aflate in umbra partiala. Daca nu va intereseaza ca arbustul sa faca si fructe, atunci e poate mai bine sa il tineti intr-un loc umbros. Alegeti un loc ferit, astfel ca vantul sa nu rupa frunzele (fructele nu sunt afectate de curentii de aer). Plantati bananul in pamant bogat, fertil, udati-l si asteptati. La inceput nu se va observa nimic, pentru ca palmierul se va dezvolta in parte inferioara; dupa ce radacina se va dezvolta suficient, va incepe sa creasca si foliajul.

La inceput va creste o tulpina, apoi va aparea inca una, si tot asa... Cel mai bine e sa nu lasati niciodata mai mult de 3 tulpini in acelasi ghiveci, si atunci sa fie de dimensiuni diferite. Folositi un cutit ascutit pentru a taia celelalte tulpini, de jos, de sub pamant - aceasta operatie va trebuie repetata de cate ori e nevoie. Astfel substantele nutritive vor fi redirectionate la cele 3 tulpini, care pot face fructe. Daca ati lasa sa creasca mai multe tulpini, la final veti avea foarte mult foliaj si nu destule conditii pentru a obtine fructe. Chiar si daca ati hrani foarte des bananul, nu veti obtine decat o masa congestionata de frunze.

Udare : Bananul se uda des si din abundenta - asigurati-va ca ghiveciul si pamantul folosit au un drenaj bun, pentru ca radacina bananului nu trebuie niciodata sa stea in pamant saturat cu apa. Adaugati ingrasamant organic peste pamantul din ghiveci, cam 5-8 cm, pentru a mentine umiditatea.

Pe masura ce planta creste, frunzele batrane se vor ingalbeni si vor aparea frunze noi. Puteti sa lasati bananul in pace - frunzele batrane se vor strang si vor fi absorbite peplanta; daca totusi nu va place cum arata frunzele ingalbenite, puteti folosi un cutit ascutit pentru a le taia.

Fie ca stau in casa sau afara, bananilor le place caldura si umiditatea. Temperaturile ideale se incardeaza intre 12-30°C, iar umiditatea sa fie cat mai mare. Cand vremea s-a mai incalzit, puteti muta ghiveciul afara, intr-un loc insorit. Compostul folosit pentru banani trebuie sa fie usor acid, cu un pH de 6-6,5. Pamantul trebuie sa fie umed, amestecat cu ingrasamant natural; tratarea cu fertilizator se incepe la 1-2 saptamani dupa plantare. Toamna puteti planta separat plantele noi aparute la baza tulpinii. Pe perioada de iarna, bananul intra in repaus si trebuie tinut intr-un loc mai racoros si intunecat; se uda numai cand pamantul s-a uscat.

Fertilizare : Bananul necesita o fertilizare abundenta ca sa se dezvolte optim si mai ales daca doriti ca arborele sa faca fructe. Fie ca e plasat in interior sau afara, bananul trebuie sa beneficieze de nutrientii oferiti de un fertilizator usor, cu o cantitate mare de potasiu si mica de nitrogen - cititi atent instructiunile de pe ambalaj. Bananii asezati la umbra au nevoie de o cantitate mai mica de fertilizator decat cele aflate in plin soare.

Inflorire : Cam la un an dupa plantare, bananul va inflori. Ca planta de interior, bananul arata foarte atragator, dar nu va face fructe decat daca il plasati intr-o sera.

Nu uitati sa spalati tulpina si frunzele din cand in cand pentru a inlatura praful si pentru a preveni astfel aparitia daunatorilor - stergeti bine si partile de jos ale frunzelor.

Bolile bananierilor si efectele lor in Africa

Marea parte a bananelor cultivate pe plan mondial sunt folosite pentru consumul local. La tropice, bananele, în special bananele pentru gătit, reprezintă o sursă majoră de hrană, ca şi o sursă majoră de venit pentru fermierii mici. În ţinuturile muntoase din Africa de Est bananele au importanţa cea mai mare ca aliment de bază al populaţiei. În ţări precum Uganda, Burundi sau Rwanda se estimează că există un consum de 450 kg pe an pe cap de locuitor, cel mai mare din lume. Ugandezii folosesc acelaşi cuvânt "matooke" pentru a descrie şi banana, şi mâncarea.

În trecut, bananele reprezentau o cultură cu o viaţă de plantaţie lungă şi recoltări stabile în decursul anului. Totuşi, odată cu apariţia ciupercii Black Sigatoka, producţia de banane în Africa de est a scăzut cu peste 40%. De exemplu, în anii 1970, Uganda producea 15 până la 20 de tone de banane pe hectar. Astăzi, producţia a scăzut la doar 6 tone pe hectar.

Situaţia a început să se îmbunătăţească pe măsură ce varietăţi noi, rezistente la boli, au început să apară, aşa cum este FHIA-17 (cunoscută în Uganda drept Kabana 3). Aceste varietăţi noi au un gust diferit faţă de banana crescută tradiţional, acest lucru ducând la o acceptare a celor noi mai greoaie în cadrul fermierilor. Prin adăugarea de îngăşământ de provenienţă animală la solul de la baza plantelor, aceste noi varietăţi au crescut în producţie în locaţiile în care au fost testate.

Fundatia Rockeffeler a început să efectueze teste pentru bananieri modificaţi genetic care sunt rezistenţi şi la Black Sigatoka şi la insectele dăunătoare. În prezent dezvoltă varietăţi specifice pentru fermieri mici sau pentru subzistenţă.