Copac din genul „Adansonia”, familia „Bombacaceae”, ale cărui ramuri sunt asemănătoare rădăcinilor, de unde și numele de „copac cu capul in jos”. El se mai numește „copacul butoi”. Are un trunchi exagerat de gros, până la 9 m diametru. Trunchiul baobabului este altfel decât trunchiul altor copaci: el este moale, fibros și umed. Pulpa fructelor sale este comestibilă, fiind cunoscută sub numele de „pâinea maimuței”.
Impunatorul si neobisnuitul copac se gaseste numai pe insula Madagascar, unde se afla in pericol de disparitie, din cauza distrugerii habitatului natural, prin inmultirea terenurilor agricole. Exista opt specii de boababi in lume, sase dintre acestea fiind endemice din Madagascar. Adansonia grandidieri este cel mai ciudat si maret dintre toti baobabii. Exemplarele din aceasta specie au trunchiurile masive, cilindrice, cu diametrul de pana la trei metri, acoperite cu o scoarta neteda, gri-rosiatica. In anumite perioade ale anului, coronamentul plan al copacului poarta frunze palmate, verzi-albastrui, boboci maro-inchis sau flori spectaculoase, cu petale albe. Fructele mari si uscate de baobab contin seminte in forma de rinichi, al caror miez este comestibil.
Longevivul baobab Grandidier sta infrunzit din octombrie pana in mai si infloreste in lunile mai - august. Se spune ca florile au un miros asemanator pepenelui verde, se deschid chiar inainte sau imediat dupa apusul soarelui si tot polenul este eliberat in timpul primei nopti a infloririi. Polenizarea este facuta de catre mamiferele nocturne, cum sunt lemurienii. Acestia se deplaseaza printre frunzele copacului, introducandu-si boturile in florile albe si lingand nectarul de la baza petalelor. In acest fel polenul se depune pe fata animalelor.
Fructele coapte apar in noiembrie si decembrie. Spre deosebire de baobabii din Africa si Australia , se pare ca semintele fructelor gustoase ale baobabului Grandidier nu sunt imprastiate de animale. Lemurienii sunt singurele animale din Madagascar capabile sa faca acest lucru, dar nu exista dovezi ca ar face-o. In trecut lucrurile se poate sa fi fost diferite. Pe insula existau mai multe specii de animale, care au disparut odata cu colonizarea umana a Madagascarului, cu 1500-2000 de ani in urma, specii care ar fi putut sa raspanadeasca semintele baobabilor. Printre acestea se numarau speciile de primate, similare babuinilor sau pasarea elefant - cea mai grea pasare care a trait vreodata pe pamant, al carei cioc puternic ar fi putut deschide fructele mari ale copacului. Astazi, insa, apa pare sa fie cea raspunzatoare de imprastierea semintelor baobabului Adansonia grandidieri.
Pe insula tropicala lipsa apei reprezinta uneori o mare problema pentru locuitori. Se pare ca baobabul depaseste acest neajuns, stocand apa in lemul fibros al trunchiului sau, astfel ca, diametrul copacului variaza in functie de prezenta sau absenta precipitatiilor.
Adansonia grandidieri este cel mai exploatat dintre toti copacii din Madagascar. Miezul fructelor bogat in vitamina C este consumat in stare proaspata, iar din seminte se extrage uleiul de gatit.
Arborele Blestemat
Baobabul nu este un arbore oarecare altul. Masiv, enorm, el reprezinta un adevarat pahiderm vegetal. In ciuda imobilitatii sale, acesta are ceva animalic si animat. Si chiar daca este vorba despre un arbore luminos si seren, se gaseste in el ceva de o intensitate poetica. In cea mai mare parte a timpului este gol, fara frunze, fara umbra, strivit de soare; isi intinde ramurile scurte si torsionate catre cer, precum multe brate stranse, implorand iertare pentru blestemul ce pare sa-l fi lovit dintotdeauna. Caci toti inteleptii africani va vor spune: baobabul este un arbore plantat invers, cu radacinile intoarse in sus pnetru a-l contraria pe Dumnezeu sau pe zei pe zeul stramosilor, pe cel al ploii, pe cel al savanei sau al secetei. Este foarte adevarat ca radacinile sale, cele adevarate, au dimensiunea ramurilor de la suprafata.
Colosul cu inima blanda, baobabul are un lemn spongios, care se umple cu apa in sezonul ploios. Uneori este un adevarat copac-rezervor de apa. Cea mai mare parte a timpului fara frunze, (acestea se formeaza doar in anotimpul ploios), ars de soare, poate trai peste 1.000 de ani.
In Senegal, baobabul pare sa aprecieze in mod particular apropierea de mare, caci il vedem din plin pe Insula Capului Verde si de-a lungul intregului litoral ce se intinde in zona Dakar. Infigandu-si radacinile in solul nisipos al coasteri, baobabii avanseaza uneori pana la plaja. Este, de asemenea, foarte comun in toata zona sudaneza, extingandu-se departe, spre nordul si spre estul Sahelului, insa nu cu abundenta din vestul Africii. De aici s-a ivit ideea ca baobabul este arborele specific vestului african, teritoriu cunoscut drept “savana cu baobabi“.
Baobabul, copacul cu fundul in sus
Baobabii, copaci supranumiti si "cu fundul in sus" isi au originile in Madagascar (6 specii), Africa (1 specie) si Australia (1 specie). Baobabii ating inaltimi intre 5 si 30 de metri si diametrul trunchiului ajunge intre 7 si 11 metrii. In Africa de Sud exista un exemplar de baobab, considerat cel mai mare din lume inca in viata, a carui trunchi atinge 47 metrii in circumferinta si 15 metri in diametru. Se crede ca baobabii traiesc mii de ani, lucru greu de verificat avand in vedere ca trunchiul de baobab nu are inele de crestere ca si alti copaci. Totusi testul cu carbon-14 poate da indicii asupra varstei baobabilor.
Baobab
- Baobabul este copacul simbol national al Madagascarului
- Un mit african spune ca dupa creatie, fiecarui animal i s-a dat sa planteze un copac, iar hiena a plantat baobabul invers, cu radacinile in aer
- Tot in cultura africana, baobabul este supranumit "Degetul lui Dumnezeu"
- Antoine de Saint-Exupery a scris in "Micul Print":
"... baobabii nu sunt copăcei, ci niste arbori cât Baobabbisericile de mari şi că, dacă ar lua cu el chiar şi o întreagă turmă de elefanţi, turma aceasta tot nu i-ar putea veni de hac nici macar unui singur baobab."
"... de un baobab, daca prinzi de veste prea târziu, nu te mai poţi descotorosi niciodata. Năpădeste întreaga planetă. O străpunge cu rădăcinile. Şi dacă planeta este prea mica, şi daca baobabii sunt prea mulţi, o fac să sară-n aer.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu