THUJA (TUIA)

Thuja, mai pe româneşte tuia, este un conifer din familia Cupressaceae. Sînt cunoscute cinci specii importante, două native în America de Nord şi alte trei în Asia estică. Mai este cunoscut şi sub denumirea de Arbovitae (Arborele vieţii), iar cîteva specii sălbatice, foarte asemănătoare cu cedrul, sînt numite cedru alb şi cedru roşu.

Sînt cîţiva ani buni de cînd tuia a pătruns şi pe piaţa românească, cîştigîndu-şi foarte repede un loc privilegiat, datorită unor calităţi estetice şi "funcţionale" incontestabile. Unii crescători şi importatori susţin că în acest moment oferta depăşeşete cu mult cererea, ducînd, în acest fel, afacerea într-o zonă mai puţin profitabilă. Noi ne facem datoria de a-l recomanda, mai cu seamă pentru zonele rurale (idiferent de forma geografică de relief), dar şi pentru grădinile urbane de mici sau mari dimensiuni.

Scurtă descriere
Tuia este un conifer cu frunzele aşezate în scară, orientate către vîrful tulpinii, mereu verzi. Este rezistent la temperaturi înalte şi totuşi uşor sensibil la temperaturi foarte scăzute, cînd are nevoie de protecţie. Trunchiul, aparent fragil, cu scoarţa de culoare roşcat-brună, poate atinge înălţimi considerabile (pînă la 60 de metri).

Coroana poate fi lesne controlată prin tunderi repetate şi devine extrem de spectaculoasă dacă i se dau forme geometrice sau spiralate. Este livrat în general în ghivece care conţin turbă şi îngrăşăminte specifice şi poate fi conservat în aceste vase timp de cîteva luni înainte de plantarea propriu-zisă. După ce este plantat în teren trebuie să se acorde o atenţie deosebită regimului de udare (de două-trei ori pe săptămînă). Între arbori, dacă sînt aliniaţi pentru a se crea o perdea verde, trebuie lăsată o distanţă de cel puţin 75-80 cm.

Garduri vii, decorative



Cea mai importantă aplicaţie a arborelui de tuia este crearea unor garduri vii foarte eficiente şi extrem de decorative. Una dintre speciile cele mai indicate pentru această aplicaţie este Thuja plicata sau un hibrid al său, Thuja standishii, cunoscut sub denumirea de tuia "Green Gigant".
Arborele are un ritm de creştere de 50 de centimetri pe an, iar la maturitate poate ajunge înălţimea de şapte metri. Un gard viu din tuia oferă un remarcabil confort vizual şi sonor, precum şi filtrarea eficientă a prafului şi a curenţilor de aer. Pentru garduri de lungimi mari este recomandată instalarea unui furtun cu stropire la fiecare tulpină, eventual sub control computerizat.

Alte utilizări


Fără să fie foarte intens utilizat, lemnul de tuia are cîteva întrebuinţări ineresante, în special în anumite tipuri de construcţii sau în industria instrumentelor muzicale.
Frunzele, fructele şi seminţele varietăţilor sălbatice sînt o hrană consistentă pentru unele ierbivore. Plantatorii şi cercetătorii lucrează permanent la crearea unor noi varietăţi din ce în ce mai rezistente şi mai spectaculoase.

Cele cinci specii de tuia cunoscute sînt Thuja koraiensis, occidentalis, plicata, standishii şi sutchuenensis.

O multitudine de varietăţi decorative sînt însă la dispoziţia marelui public şi sînt recomandate de specialiştii în designul de grădini. Tuia aurea, tuia squamata, tuia columnaris, tuia piramidalis, tuia hibernica şi multe altele se găsesc şi pe piaţa românească, la preţuri accesibile, cuprinse între 10 şi 50 de euro, în funcţie de vîrsta şi dimensiunile arbustului, dificultăţile de întreţinere şi rezistenţa la anotimpul rece.

Tuia este o soluţie ideală atît pentru construcţia unor perdele vii care să protejeze proprietatea de praf şi vînt, cît şi pentru spectaculozitatea coroanei sale, care poate fi modelată prin tundere.

„După un timp ploios, răcoros, partea interioară şi frunzele tuiei se îngălbenesc şi ajung chiar să se brunifice. Dacă rupem crengile afectate, vom vedea că, în interior, sunt goale, tubulare din cauză că măduva s-a uscat. Acest lucru l-am observat nu doar în grădina mea, ci în toate grădinile din zonă tuia (Thuja occidentalis) are aceste simptome. Ciudat este faptul ca Thuja orientalis, tuia de origine estică pare, pretutindeni, sănătoasă..."
Autorii Schmidt Gábor şi Tóth Imre ne dau indicaţii, în cartea „Lecţii despre arborii ornamentali", despre cum să descoperim bolile acestor arbori. În acest caz este vorba despre Didymascella thujina, o boală care duce la maronirea frunzelor şi chiar a crengilor interioare.

Ingalbenirea frunzelor la tuia
Frunze de tuia atacate
Cum se previne Didymascella Thujina la tuia?



Ca metodă de prevenire, cartea recomandă stropirea tuiei, din iulie până în septembrie cu diferite substanţe indicate de specialişti în domeniu:

* captan (un fungicid foarte eficient),
* mancozeb (tot fungicid),
* kresoxim-metil, miclobutanil sau sulfat de cupru, produse cu efect evident. (Produsele pot fi cumpărare şi de pe internet).

Îngrijirea tuiei afectată de boli


Părţile afectate cad cu uşurinţă, de aceea se recomandă scuturarea lor şi arderea cel târziu până la sfârşitul lui iunie, înainte ca ele să devină sursă de infectare a arborelui. Cel mai eficient mijloc de curăţare a tuiei este ruperea crengilor respective cu mâna. Dacă sunt mai multe plante, acest lucru necesită prea mult timp, de aceea se recomandă, în această situatie, folosirea unei mături speciale, care, trecută cu grijă printre crengi, uşurează munca.

Bolile tuiei

Şi mai eficientă este înlăturarea crengilor moarte cu ajutorul unui jet foarte puternic de apă, cu care pot fi smulse ramurile uscate. Bineînţeles, acest lucru nu este posibil oriunde. Ciudat, deoarece nu ne-am obişnuit cu faptul că şi tuia trebuie stropită.




Diferitele boli ale plantelor rareori acoperă câte o ramură, mai degrabă se îngălbenesc ramurile mici, apoi se usucă.
Alţi dăunători ai tuiei:

* păduchele tuiei;
* kabatina thujae şi uscarea crengilor (mai ales dacă solul este lipsit de substanţele hrănitoare necesare tuiei)
* molia aurie
* acarieni

Dintre toţi dăunătorii tuiei, Kabatina Thujae, este cel mai frecvent întâlnit şi atacă, îndeosebi crengile mici, tinere care se îngalbenesc şi apoi se brunifică, uscându-se. Acarienii îşi ţes, pe dosul crengilor, o pânză fină asupra căreia, un efect realmente vizibil, îl are sarea amară care ajută planta să îşi revină.