joi, 5 august 2010

AGRIS


Denumire stiintifica: Ribes grossularia, ribes uva-crispa

Agrisele dulci se pot recolta de doua ori intr-o perioada relativ scurta de timp. Prima oara acestea se pot culege inainte inainte de a se coace complet, pentru a se face dulceata sau pentru a se congela; cand sunt coapte agrisele se culeg pentru a se consuma proaspate.

Aceasta planta nu este deloc pretentioasa. Nu trebuie decat sa o plasati intr-un loc cu soare, unde sa aiba parte de un pamant uscat. Roadele sale nu sunt foarte bogate, insa daca solul este umed si contine var si humus, fructele vor fi mult mai mari. Ca acest lucru sa se intample, udati pamantul cat mai mult in timpul coacerii, iar pe timpul toamnei si primaverii ingrasati-l cu compost.

Si tufele de agrise sunt sensibile la ger, putandu-le creste rezistenta daca, dupa ce culegeti recolta, le tundeti pentru intretinere. Crengile care au 1-2 ani nu trebuie sa aiba mai multi de 2 lastari. Daca observati crengi batrane sau bolnave, taiati-le de la radacina.

Denumiri populare – acris, fragi de lemn alb, struguri ursului, struguri domnesti, uva crispina, Grossularia

Distributie si Habitat – originara din nordul Africii, Europa pana la Caucazi. Creste in padurile mixte si la marginea padurilor. Prefera ambientele racoroase, umede, la umbra sau semi-umbra, bogate in substanta azotata.

Descriere – arbust spinos, 1 m inaltime. Scoarta gri-brun, se exfoliaza. Tulpina bogat ramificata, divaricata. Ramuri lungi si subtiri, gri, cu varf galben-brun, pubescente in tinerete si glabre la maturitate. Frunze simple, cordiforme, 3-5 lobi, dintate, lung petiolate; pe partea superioara verde lucios, partea inferioara mai deschisa, toamna devina galben-rosu; gust amar. Flori monoice, hermafrodite, grupate cate 3, pedunculate; caliciu galben-verde sau brun-rosu, 0.5 cm, reflexe; corola campanulata, 5 petale alb-verde. Infloreste in aprilie-mai. Fruct baca ovala, 1 cm diametru, galben-verde sau rosietic, carnos, comestibil. Seminte ovat-eliptice, 2.5-3.6 x 1.5-2 mm, suprafata mata sau usor lucioasa, violet-inchis. 2n = 16

Tolerante – temperaturile pana la -30 ͦC. Nu tolereaza verile caniculare si secetoase.

Cerinte – sol fertil, bine-drenat, pH 6.5, semi-umbrit.

Management – nu necesita fertilizari. Mulcirea se aplica in fiecare primavara. Se tunde in fiecare an, vara, la 5 frunze; se tund si toate ramurile bolnave si cele uscate.

Propagare – se planteaza la 1.2-1.6 m distanta intre plante.

Boli si Daunatori – Botrytis sp., afidele, pasarile.

Proprietati si Utilizari – fructul contine vitamina A, B, C, potasiu.

Fructele au actiune laxativa si diuretica. 100-300 g suv de Ribes uva-crispa/ zi, 2-3 ori, dimineata si la pranz.

Florile bogate in nectar sunt importante pentru specia de albine Andraena tybialis.


Agrisul este un arbust cu o inaltime, la maturitate, cuprinsa intre 60 si 150 cm. In tara noastra se intalneste in zona subalpina si alpina, prin tufarisuri si paduri. Apartine familiei saxifragaceelor. Ramurile sunt spinoase, iar frunzele, paroase, au forma lobata. Florile, de culoare verzuie sau roscata, de mici dimensiuni, apar la baza frunzelor in lunile aprilie si mai. In scop fitotereapeutic se utilizeaza fructele, cunoscute sub numele de agrise, sunt comestibile, cu gust dulce-acrisor. Reduse ca dimensiune, agrisele au forma ovoidala sau chiar sferica. Culoarea poate fi verzuie, galbuie sau chiar rosietica. Recoltarea se face pe tot parcursul verii. Planta este intalnita si sub forma cultivata, agrisele fiind prelucrate, cu succes, in industria alimentara. Agrisele au si o mare valoare medicinala, fiind bogate in saruri minerale si vitamine. In practica naturista, si nu numai, se face cura de agrise, ajungandu-se sa se consume, in curele de dezintoxicare, pana la 1 kg de agrise pe zi. Se consuma atat ca desert cat si in scop curativ fructele care au un gust placut, dulce-acrisor. Substante active importante: vitaminele A, B1, B2, C si P, calciu, potasiu, sodiu, fosfor, acizi – mai ales acidul citric, dar si acidul malic sau tartric, pectine.
Datorita continutului lor, foarte bogat in vitamine si saruri minerale, sunt recomandate in alimentatia copiilor, fiind socotite fructele vacantelor de vara petrecute la munte (agrisele sunt un excelent tonic-aperitiv, dar si un bun digestiv). In practica medicinala curenta, agrisele sunt utilizate datorita calitatii lor laxative si depurative. Au efecte, de asemenea, si in suferintele reumatice, in guta, in afectiunile cardiace. Totodata, sunt un bun regulator al activitatii digestive si hepatice, precum si un diuretic natural si eficient. Agrisele sunt recomandate si in curele de slabire. Planta are urmatoarele calitati terapeutice: tonic, digestiv, laxativ, depurativ, diuretic.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu