Loading...

joi, 5 august 2010

BEGONIA


Begonia este un gen foarte vast, cuprinzând peste o mie de specii care se împart în trei grupe principale, în functie de tipul de radacini: rizomatoase, tuberculate si fasciculate (sau fibroase). Exista totusi câteva caracteristici comune: frunze asimetrice care cresc alternativ de-a lungul tulpinilor, flori masculine si feminine separate, dar care cresc în aceeasi inflorescenta (în special, cime sau raceme apicale). Speciile rizomatoase sunt plante permanent verzi, cultivate pentru frumusetea si varietatea culorilor frunzelor. Varietatile si hibrizii begoniilor tuberculate produc vara flori mari, colorate, simple sau dispuse în perechi. Begoniile fasciculate sunt plante permanent verzi, însa unele sunt arbusti cu pozitie verticala, iar altele sunt cazatoare.

Numele plantei vine de la Michel Begon, guvernator în Santo Domingo şi protector al botaniştilor, el însuşi un pasionat de cunoaşterea plantelor. Descoperitorul şi creatorul genului Begonia a fost însă francezul Charles Plumier, călugăr şi botanist călător. Planta este originară din America centrală, America de Sud, India şi Indonezia.

Begonia de frunze

sunt begonii cu vegetatie si inflorire(unele specii) pe durata intregului an.

Multitudinea de specii a acestei plante (cca 1000) este caracterizata printr-un specific comun – frunze carnoase pozitionate asimetric pe tulpina, forma si coloritul spectaculos al acestor frunze prezentandu-se intr-o varietatea foarte mare de forme si culori :

- ondulate acoperite cu perisori de culoare verde inchis, cu nervuri mari, maro, purpurii in forma de cruce ;
- palmate, verde lucios ;
- rotunde cu o spirala pe ele, colorata mai deschis–albicios ;
- ovale , mari lucioase verzi–aramii pe fata frunzei si rosietice pe dosul acesteia, cu marginea lobata si ondulata ;
- in forma de plaman cu o culoare verde-rosiatic ;
- peltate, lung petiolate, gofrate, cu varful ascutit, margine ondulata si cu mici dinti ;
- mici in forma frunzei de feriga sau a frunzei de artar.

Florile acestor plante sunt colorate in functie de specie in alb, roz, corai sau rosu, asezate in ciorchini sunt nesemificative ca valoare decorativa.

Vara, Begonia necesita amplasare intr-un spatiu luminos, ferita de razele soarelui (pentru ca le arde frunzele) si de curentii de aer, in medii cu temperatura ridicara 20-25 gr.C. si cu umiditatea atmosferica deasemenea ridicata( 85% ).

Este recomandata o udare moderata (la 2-3 zile) numai pe marginea ghiveciului, fara a se stropi frunzele cu apa (pamantul trebuie sa fie umed, nu imbibat, pentru ca nu suporta apa in exces, planta moare).

Substratul trebuie se fertilizat saptamanal in perioada de vegetatie maxima (martie – octombrie), iar pentru a asigura permanent umiditatea atmosferica de care are nevoie planta , zilnic, trebuie sa se pulverizeze apa pe frunze.

Iarna, planta intra in semirepaus, o parte din frunze uscandu-se. Begoniaprefera o temperatura la locurile de amplasare in jur de 15 grade C.Begonia se uda rar si cu putina apa in perioada de iarna.

Begonia prefera o orientare spre est, desi se poate adapta si la alte pozitionari. Primavara necesita tunderea tulpinilor pentru a avea un aspect compact , schimbarea la 2 ani a substratului si atunci cand este cazul transplantarea intr-un ghiveci mai mare cu un substratul dintr-un un amestec alcatuit din pamant de frunze, pamant de telina, mranita si nisip.

Anual la sfarsitul lunii februarie, inceputul lui martie, pentru a reda vigoarea si forma regulata, Begonia se aranjeaza prin taierea unor parti din ramuri.

Begonia se inmulteste primavara sau la inceput de toamna prin butasi de frunza sau prin frunze cu codite cat mai lungi puse direct in apa pana apar radacini si frunzulite, apoi se planteaza. Begonia se mai poate inmultii, atunci cand apar pui de noi plantute (la unele specii) prin separarea acestora si plantarea lor separat.

Begonia de flori

sunt begonii cu bulbi, recunoscute pentru frumusetea florilor delicate care seamana foarte bine cu trandafiri miniaturali.

Begonia de flori necesita amplasare in conditii similare cu begoniile de frunze, dar preferand orientarea spre nord.

Iarna, begonia de flori se uda mai rar, deoarece planta intra in semi-repaus, sau se scot tuberculi din pamant si se pastreaza peste iarna intr-o cutie cu pamant si nisip la temperatura de cca. 10 grade C. In februarie – martie tuberculi se scot, se curata de radacinile uscate si se planteaza in ghivece.

La aparitia lastarilor se aseaza ghivecele la fereastra si se uda gradat din ce in ce mai mult odata cu cresterea frunzelor.

Begonia de flori se inmulteste prin bulbi, sau bucati de bulbi care sa aiba cel putin un mugure (acestia se planteaza cu partea concava in sus) sau prin lastari pusi in apa pana da radacina si frunzulite, cand se vor planta.

Begonia luxurians


Denumire populara: begonia cu frunze de palmier, begonia
Familie: Begoniaceae
Origine: Brazilia
Inaltime: 1,2 - 2,4 m
Diametru: 0,6 - 1,2 m
Spatiere: 38 - 45 cm
Expunere: umbra partiala sau totala
Sol: pH 6.1 - 7.5
Udare: regulata; nu exagerati
Temperatura: rezistenta pana la -3 grade Celsius, dar nu pentru mult timp

Descriere
Begonia luxurians este o planta cu tulpina dreapta, subtire, asemanatoare unui baston si cu frunze fine, neacoperite de peri, palmate, cu frunzulite lungi si inguste. Un aspect interesant este ca frunzele noi apar din centrul celei mai batrane frunze. Florile sunt mici, delicate si parfumate; apar de iarna tarziu pana vara si sunt de culoare alb-crem.

Ingrijire si cultivare
Begonia luxurians trebuie asezata intr-o zona protejata de vant, cu umbra partiala (lumina este bine sa fie filtrata; asezati ghiveciul la umbra unui copac, de exemplu). Evitati sa lasati planta in bataia soarelui de amiaza. Pamantul trebuie sa fie bogat in substante nutritive. Temperaturile foarte scazute ii sunt daunatoare, iar vantul puternic ii poate rupe frunzele. Aspectul de frunze de palmier pe care il are foliajul la Begonia luxurians poate da un aer exotic, tropical gradinii.

Inmultire
- butasi, divizarea radacinilor.



Begonia elatior este o planta romantica, potrivita atat intr-un mediu rustic, cat si in spatiile moderne, unde rotunjimile sale atenueaza liniile uneori prea rigide.

Florile sale sunt variat colorate, de la rosu, galben, portocaliu, roz pana la alb sau degradeuri.

Lumina:

Sunt plante ce iubesc lumina, dar fara soare direct.

Temperatura:

Begoniile necesita spatii racoroase iarna si caldute vara, ferite de temperaturi inalte. Daca se scot pe terasa vara, ele trebuie amplasate la umbra, ferite de vant si de razele directe ale soarelui.

Umiditate:

Au nevoie de umiditate atmosferica medie.

Sol:

Este necesar un substrat proaspat, afanat, bine drenat, cu continut ridicat de substante organice. Ghiveciul trebuie sa aiba orificii de drenare. Se replanteaza anual, primavara.

Udare:

Frecventa udarilor si cantitatea de apa utilizata variaza in functie de substratul folosit, de marimea ghiveciului, de drenaj si de conditiile mediului ambiant. Se va utiliza numai apa la temperatura camerei.

Se uda moderat, intre doua udari se asteapta pana cand pamantul de la suprafata se usuca usor. Se va evita udarea abundenta, care duce la deterioarea rapida a plantei. Se fertilizeaza saptamanal vara, deloc iarna.

Lucrari specifice:

Dupa inflorire, begoniile se tund, iar in timpul vegetatiei se ciupesc pentru a determina ramificarea si indesirea plantei. Primavara se poate rari putin frunzisul, daca este nevoie.

Begoniile sunt foarte sensibile la atacul ciupercilor, al paduchilor si al paianjenului rosu, acestea fiind cauzele principale pentru care, de multe ori, ele nu rezista in timp. Interventia cu substante fungicide, insecticide si acaricide trebuie sa se produca cat mai curand dupa depistarea infestarii.

Inmultire:

Begonia se inmulteste prin prelevarea butasilor de tulpina semilemnificati, dupa perioada de inflorire, care se introduc in substrat de propagare. Dupa aparitia radacinilor se planteaza oblic in pamant pentru a se pastra integritatea radacinilor noi, care sunt foarte casante. In timp, butasii se vor indrepta pe tutori.

Begonia este o planta decorativa atat ca planta singulara, cat si in aranjamente combinate.

Begonia semperflorens

Denumire obisnuita: begonie cerata
Familie: Begoniaceae
Origine: Brazilia
Expunere: plin soare, partial umbra

Descriere
Begonia semperflorens este o planta foarte populara care se gaseste intr-o mare varietate de culori ale florilor si frunzelor. Mai exact, exista peste 1300 de specii de begonie si inca alte cateva sute de hibrizi, pe care horticultorii le incadreaza in categorii in functie de gradul de dezvoltare si caracteristicile radacinilor. Begonia semperflorens (begonia cerata) este cea mai reprezentativa pentru grupul semperflorens.

Aceasta planta perena fragila are tulpina suculenta si, in functie de varietate, dezvolta un foliaj atractiv de pana la 15 - 46 cm inaltime. Frunzele sunt ovale, tind sa aiba o textura lucioasa, sunt de mai multe culori: nuante de verde, mahon, bronz, rosu si pot avea si modele variate. Florile pot fi unice sau duble, de culoare rosie-roz sau roz-alba.

Begonia semperflorens este o floare de gradina foarte populara inca din perioada victoriana.

Ingrijire si cultivare
Begonia cerata (Begonia semperflorens) prefera un sol bun, care e bogat in materii organice si care sa retina umezeala si o temperatura scazuta. Daca plantele dezvolta ramuri lungi si rasfirate, ciupiti varfurile pentru a incuraja o dezvoltare mai compacta.

Majoritatea varietatilor prefera sa fie plantate in zone cu soare direct, dar tolereaza si locuri cu umbra partiala. Beginia trebuie udata regulat pentru a avea un aspect frumos si pentru a supravietui perioadelor de seceta.

Pe perioada de iarna Begonia semperflorens trebuie protejata (in casa).Beginia cerata (Begonia semperflorens) este o floare perfecta pentru straturile din gradina - folositi-o pentru a crea mase de culoare in straturi si borduri, dar si in ghivece. Multe din varietatile pitice ating numai 15 cm ai sunt perfecte pentru borduri si/sau incadrarea altor plante. Varietatile care prefera umbra se pot aranja in ghivece cu feriga si impatiens.

Inmultire
Se inmulteste pe care asexuata, prin butasi care prind foarte repede radacini (in cateva saptamani). Iarna aduceti begonia in casa, iar primavara taiati butasii si asezati-i in pahare cu apa. Dupa ce au prins radacini, plantati-i afara, cu 25 cm distanta intre ei, numai dupa ce a trecut pericolul de inghet.

Begonia hybrida pendula


Lastarii sunt lungi si fragili, imbracati in frunze verzi, usor transparente, fin dintate pe margine. Interesante sunt florile simple sau in volte, colorate in toate nuantele de roz spre rosu violaceu, lung pedunculate.

Planta prefera locurile mai putin insorite, fara curenti de aer si bogate in vapori de apa. Infloreste sustinut aproape in tot cursul anului, iarna fiind o minunata planta de apartament.

Se obtine destul de usor din butasi de tulpina cu 2-3 noduri pusi la inradacinat in substrat de nisip.

Adancimea de plantare a butasilor nu trebuie sa depaseasca 2 cm, iar udatul sa se faca cu prudenta pentru a inlatura pe cat posibil riscul putrezirii lor. Intr-un ghiveci sau cos se planteaza mai multe exemplare (3-5) din aceasta specie, pentru a fi bine imbracate.

Alte tipuri :

1. Begonia gracilis


Plantă de talie mică (15-20 cm), ramificată de la bază, cu frunze mici arămii şi flori divers colorate (albe, roz sau roşii). Soiurile existente în cultură au rezultat din Begonia semperflorens şi gracilis. Acestea se cultivă şi ca plante perene în spaţii adăpostite.

2. Begonia tuberhibrida


Plantă cu flori simple sau duble, divers colorate (albe, galbene, roz, crem, roşii sau bordo), slab ramificată cu frunze mari. Înfloreşte numai în zilele lungi, iar toamna îşi dezvoltă tuberculul. Solicită substrat uşor şi zone semiumbrite, fără vânt. Este planta balcoanelor cu expoziţie nordică şi nord-estică

Alte soiuri: Begonia Rex, Begonia foliosa, Begonia masoniana, Begonia metalica, Begonia ricinifolia, Begonia incana.

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu